Avocații reclamanților din dosarul ICSID No ARB/15/31 - Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) Ltd. vs Romania au introdus o nouă cerere în timpul ședințelor virtuale desfășurate în perioada 28 septembrie - 4 octombrie 2020.Tribunalul va stabili următorii pași.
Reclamanții au solicitat Tribunalului arbitral să le acorde o sumă diferită de cea pretinsă ințial și calculată acum prin referire la o dată de evaluare diferită: 6 septembrie 2013. ”Reclamanții au cerut ca Tribunalul să accepte o nouă creanță în cazul în care va fi respinsă cererea inițială – și singura până în prezent, care are la bază ca dată a evaluării ziua de 29 iulie 2011”, se arată în documentele ICSID studiate de BizLawyer.
Reamintim că acţiunile Gabriel au căzut, la 9 septembrie, de la cotaţii de 1,1 dolari canadieni/acţiune până la un minim istoric de 41 de cenţi. La 20 septembrie, preţul de închidere pe acţiune era de 77 de cenţi, iar capitalizarea bursieră a companiei ajunsese la 295,7 mil. dolari canadieni. Valoarea maximă a companiei a fost atinsă în 2011 când acțiunile erau cotate la aproximativ 3,5 miliarde de dolari.
Victor Ponta, pe atunci premier, a declarat, pe 9 aprilie, că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: "Şi cu asta, basta!".
Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.
Premierul de atunci a mai spus că în cazul proiectului Roşia Montană a dorit ca Guvernul să nu aibă o răspundere asupra acestuia, pentru a nu plăti despăgubiri, însă a precizat că "în mod sigur" compania canadiană va intenta un proces şi cel mai probabil se vor plăti despăgubiri.
Anterior, preşedintele Senatului, pe atunci liderul PNL Crin Antonescu, declarase că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.
Gabriel Resources a anunţat într-un comunicat difuzat pe 9 aprilie 2013 că a luat notă de declaraţiile premierului Victor Ponta şi ale altor miniştri din Guvernul României, apărute în presă, potrivit cărora proiectul de lege privind proiectul Roşia Montană urmează să fie respins înainte de a fi dezbătut de cele două Camere ale Parlamentului.
.jpg)
Compensații alternative, cuprinse între 706 milioane USD și 1,2 miliarde USD
Inițial, compensațiile cerute erau în valoare totală de 3.285.656.649 USD plus dobânzi calculate anual, începând cu 29 iulie 2011 până la data plății, după formula: rata LIBOR + 4%.
”Reclamanții solicită ca, în cazul în care Tribunalul nu le acordă suma de peste 3,2 miliarde de dolari solicitați în pledoariile scrise, să le acorde, în subsidiar, una dintre cele patru sume pe care le-au menționat acum pentru prima dată, cuprinse între 706 milioane USD și 1,2 miliarde USD”, au arătat avocații României în poziția exprimată pe 1 octombrie 2020. ”Acesta nu este un argument nou sau o dovadă suplimentară, menite a convinge Tribunalul să le acorde reclamanților 3,2 miliarde USD, ci o cerere alternativă”, au opinat apărătorii României, care au cerut Tribunalului arbitral să declare solicitarea inadmisibilă.
”Tribunalul nu poate emite o hotărâre pe baza unei date de evaluare diferite atunci când nu există niciun argument sau dovadă din partea oricărei părți cu privire la modul în care piața reflecta proiectul în acel moment. Respondentul nu a avut ocazia să prezinte argumente și probe cu privire la dată de evaluare din 6 septembrie 2013. Dacă noua cerere ar fi permisă, Respondentul ar trebui să prezinte argumente și probe, inclusiv documentare și orale, precum și declarații ale experților și martorilor cu privire la ceea ce se știa sau nu se știa despre proiect la 6 septembrie 2013”, au mai punctat avocații României.
Tribunalul a analizat dacă aceasta este o „nouă cerere” introdusă de reclamanți și a precizat, pe 22 octombrie 2020, că nu consideră solicitarea reclamanților din dosar drept o nouă pretenție, precizând că are mandat să modifice data evaluării pentru daune, cu condiția să îi fie puse la dispoziție toate informațiile necesare. ”În acest sens, este de acord cu pârâta că Tribunalul nu poate adopta o dată de evaluare diferită fără a oferi mai întâi părților posibilitatea deplină de a-și prezenta pozițiile cu privire la aspectele relevante ale acelei date”, se arată în Ordinul semnat de Prof. Pierre Tercier, Președinte al Tribunalului.
Având în vedere această situație excepțională, Tribunalul a invitat ferm părțile să se pună de acord, dacă este posibil, cu privire la pașii următori. Arbitrajul intră acum în prelungiri.
Ce firme de avocați se înfruntă în acest dosar
Procedurile din dosarul ICSID No. ARB/15/31 trebuia să ajungă la final la începutul anului 2020, conform unui document remis avocaților firmei Gabriel Resources și apărătorilor României, în mai 2019. Prima audiere publică din cadrul procedurii de arbitraj a avut loc pe 23 septembrie 2016. Ultimele audieri erau preconizate până la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Ulterior, părțile erau așteptate să depună memorii, Tribunalul ar fi emis instrucțiuni cu privire la costurile fiecărei părți și apoi era așteptată decizia. Calendarul nu a mai fost respectat.
Reamintim că Gabriel Resources a angajat White & Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar, firma internationala fiind secondata de avocatii Țuca, Zbârcea și Asociații. Statul roman este aparat de un consortiu format din firma elvetiana Lalive si echipa locala de avocati de la Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP.
Din echipa Gabriel Resources Ltd. si Gabriel Resources (Jersey) Ltd. fac parte avocatii Abby Cohen Smutny, Darryl S. Lew, Petr Polášek si Brody Greenwald de la White & Case LLP, precum si Levana Zigmund, Anca Puscasu si Ruxandra Nita de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
De partea statului roman stau Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Lorraine de Germiny, David Bonifacio si Christophe Guibert de Bruet de la Lalive si Dr. Crenguta Leaua, Andreea Simulescu, Aurora Damcali, Liliana Deaconescu si Carmen Saricu de la Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP.
Printre semnatarii documentelor depuse de apărătorii României sunt Crenguta Leaua, Stefan Deaconu, Andreea Simulescu, Mihaela Maravela, Liliana Deaconescu, Andreea Piturca și Mihaela Afanasov, din partea Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP si Matthias Scherer, Lorraine de Germiny, Christophe Guibert de Bruet, David Bonifacio, Emilie McConaughey și Clàudia Baró Huelmo, de la Lalive.
Reclamanţii susţin că în anul 1999 au primit dreptul de exploatare minieră asupra unei suprafeţe de teren din localitatea Roșia Montană şi dreptul de explorare pentru o suprafaţă de teren din localitatea Bucium. Cu toate acestea, reclamanţii susțin că, deși proiectul de exploatare minieră îndeplinea toate condiţiile, România a refuzat timp de 11 ani să emită avizul de mediu, care ar fi permis construirea facilităţilor necesare exploatării şi exploatarea minieră. ”Se mai susţine că un alt exemplu de blocare a investiţiei reclamanţilor este reprezentat de intenţia României de înscriere a bunurilor cu denumirea ”Peisajul minier Roșia Montană” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a arătat Ministerul Finanțelor, într-un punct de vedere solicitat anul trecut de BizLawyer.