Lupta antitrust a celor de la Groupama împotriva deciziei Consiliului Concurenței a depășit granițele naționale, transformându-se într-un caz-școală pentru dreptul european al Concurenței.Reprezentată de echipa RTPR, care a reușit deja o reducere spectaculoasă a impactului financiar al amenzii, Groupama a dus miza juridică în fața Marii Camere de la Luxemburg. Întrebarea preliminară adresată de Înalta Curte a României vizează chiar fundamentul probatoriu al sancțiunilor: poate o autoritate să ignore explicațiile alternative ale unei companii atunci când dovezile se limitează la contacte generale între competitori? Pe măsură ce ecourile audierilor din aprilie 2026 se propagă, devine clar că acest caz nu va decide doar soarta unei amenzi, ci va redefini modul în care companiile pot interacționa în piețe reglementate fără a risca acuzația de concertare. . .
Reamintim că Înalta Curte a României a trimis la Luxemburg o întrebare cu potențial de reper pentru dosarele de schimb de informații sensibile: în C 357/25 Groupama Asigurări vs. Consiliul Concurenței, judecătorii vor să afle dacă „discuțiile generale” dintre competitori despre tarife pot, singure, atinge standardul pentru a califica o practică concertată, ori dacă e nevoie de informații concrete, individualizate și orientate către viitor privind prețurile. Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată la CJUE pe 28 mai 2025 și publicată în Jurnalul Oficial al UE la 8 septembrie 2025.
Audierile au avut loc la Luxembourg, pe 22 aprilie 2026 și au stârnit un interes deosebit, datorită consecințelor pe care acest caz le-ar putea avea asupra aplicării dreptului concurenței în Uniunea Europeană în materia schimbului de informații. Publicațiile de specialitate în domeniu au relatat pe larg cazul, unii comentatori considerând că reprezintă noul “Wood Pulp” (i.e. un caz celebru în materia practicilor concertate).
Așa cum BizLawyer a scris încă de la momentul trimiterii preliminare în octombrie 2025, întrebările adresate CJUE vizează: (i) stabilirea unui prag obiectiv peste care un schimb de informații devine anticoncurențial și (ii) clarificarea posibilității de a oferi explicații alternative pentru comportamentul în piață al întreprinderii sancționate, atunci când probatoriul autorității include și dovada unor contacte între părți, iar nu doar analiza unui comportament paralel (așa cum fusese cazul în speța Wood Pulp).
Datorită consecințelor importante pe care dezlegarea CJUE le-ar putea avea, mai multe guverne naționale au formulat observații și/sau și-au trimis reprezentanți la audieri (Polonia, Portugalia, Grecia, România), alături de Comisia Europeană și, desigur, părțile la dosarul național, Consiliul Concurenței și Groupama Asigurări.
Apărarea Groupama în acest caz a fost coordonata de Valentin Berea, recunoscut de ghidurile internaționale drept un avocat de elită specializat în litigii de concurență - el este clasat în banda 1 în Chambers Europe pentru Competition/Antitrust și recomandat ca Leading Partner în Legal 500 la EU and Competition și recomandat în ambele directoare în secțiunea Dispute resolution - și a fost formată dintr-o echipă mixtă RTPR și A&O Shearman, care i-a inclus pe Andrada Rusan (recomandată ca Leading Associate în Legal 500), Attila Kőmíves (avocatul A&O Shearman este listat în banda 1 în clasamentul pentru Ungaria realizat de Chambers Europe pentru secțiunea Competition/Antitrust, în timp ce Legal 500 îl distinge ca Leading Partner), Miruna Tocileanu și Gabriel Maluș.
Valentin Berea ne-a declarat: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia. Să pledezi în fața a 5 judecători și a Avocatului General CJUE, care au fost implicați în elaborarea unora dintre cele mai importante decizii ale Curții, având adversari redutabili reprezentând mai multe guverne și autorități de concurență, este o mare onoare. Înțeleg desigur de ce Comisia Europeană, sau Consiliul Concurenței nu își doresc o ridicare a standardului probatoriu pe care trebuie să îl îndeplinească în cazurile de schimburi de informații, dar am explicat Curții că nu asta am cerut.
Poziția noastră este că standardul trebuie să rămână acela al păstrării incertitudinii strategice pe piață, pe care schimbul de informații nu trebuie să o înlăture. Dar nu orice contact între concurenți are această aptitudine, chiar și atunci când sunt menționate generic prețuri. Instanța națională trebuie să analizeze contextul economic și juridic în care au loc respectivele contacte, precum și caracteristicile pieței. Astfel, pot exista piețe de produse omogene, precum bananele, pe care și schimburi de informații aparent generice, pot să ofere indicii importante concurenților despre comportamentul viitor al celorlalți, așa cum s-a întâmplat în celebrul caz Dole. Lucrurile sunt însă total diferite pe o piață extrem de complexă precum piața RCA, unde există zeci de mii de scenarii tarifare posibile, în funcție de vârsta și istoricul șoferului, caracteristicile automobilului, geografie etc. și unde informații generice nu au cum să înlăture incertitudinea strategică, fiind necesar ca schimbul de informații să adauge elemente suplimentare peste ceea ce este îndeobște cunoscut la nivelul industriei respective.
A doua întrebare este chiar și mai interesantă pentru că ea solicită Curții să lămurească în ce condiții poate fi înlăturată prezumția legăturii de cauzalitate între presupusul schimb de informații și comportamentul din piață, consacrată de jurisprudența mai veche (Dole, Anic, T-Mobile etc.). În cauza Eturas, Curtea a confirmat că prezumția este una relativă, iar răsturnarea ei se poate face și altfel decât prin distanțare publică sau raportarea către autorități. Interpretarea pe care noi am oferit-o Curții este că ea poate fi răsturnată și prin dovada unui comportament sistematic independent pe piață, probat de exemplu prin expertize economice judiciare. Suntem încrezători că CJUE ne va da și de această dată răspunsuri utile, așa cum s-a întâmplat în cazul agențiilor media (Cauza C-385/21 Zenith Media), care ne-au permis apoi să convingem instanțele din România și să reducem cu peste 90% amenzile aplicate de Consiliul Concurenței.”
Următorul pas în acest caz este emiterea opiniei Avocatului General al Curții, care a fost programată pentru 9 iulie 2026, aceasta oferind deseori un indiciu important asupra direcției pe care decizia CJUE o va lua. După adoptarea sa, dezlegările date vor deveni obligatorii pentru toate instanțele și autoritățile de concurență din statele membre UE.
Impact practic pentru autorități și companii. Dacă CJUE va valida teza „discuțiilor generale” ca suficientă, autoritățile vor avea un teren probatoriu mai facil în piețe oligopoliste (asigurări, telecom, energie), însă cu riscul de a limita apărarea bazată pe explicații economice alternative. În sens contrar, dacă standardul va cere intenții viitoare individualizate de preț și evaluarea explicațiilor alternative, dosarele de schimb de informații vor necesita o probă mai densă și o motivare analitică a respingerii scenariilor concurente (costuri, sinistralitate, schimbări legislative — de pildă în sfera Legii RCA nr. 132/2017).
